Tot mai mulţi adolescenţi beau cafea în mod regulat

 Examenele de la şcoală, dar şi exemplul celor din jur, reclamele de la televizor şi dorinţa de a părea maturi îi fac pe adolescenţi să încerce această băutură, care are deopotrivă calităţi şi efecte nocive.

          Am întrebat câţiva tineri când au început să bea cafea, în ce cantitate o consumă, cât de des şi care au fost motivele pentru care au făcut acest pas. Georgeta: “Am început să beau cafea la 18 ani, când trebuia să învăţ pentru Bac. Dar, în general, beau o ceaşcă de cafea la două zile.” Sandra: “Beau cafea de pe la 17 ani. Dar numai cafea solubilă 3 în 1, care este ceva mai slabă. O beau pentru că îmi place gustul.” Denisa: “Beau cafea cam de la 17, 18 ani, nu mai știu exact. În fiecare dimineață, cu mici excepții. Mi-a plăcut gustul, dar mă şi simt mai bine când beau. În sesiune, sau acum, când am avut licenţa, am băut și după-masă, pe la ora 18, sau mai spre seară, pe la ora 20”. Ara are 16 ani şi e încă elevă: „Am început să beau cafea anul trecut, de când am ore după-amiaza şi aveam nevoie să mă trezesc dimineaţa :)). Beau de obicei dimineaţa, dar nu în fiecare zi, cam o dată la două zile, câte o cană”. Ioana: “Nu beau cafea. Ocazional, beau câte un cappuccino, pentru că-mi place tare să văd laptele cu model deasupra ”. Paula are 18 ani, împliniţi de curând: “Până acum un an mai consumam uneori, dar m-am axat pe băutul de sucuri naturale, pentru că sunt mai sănătoase. Nu vreau să ajung dependentă de cafea, la fel ca unii dintre adulţii pe care îi cunosc.” Teodora: “Sunt băutoare de ceai și nu mă ating mai niciodată de cafea, pentru că mă agită foarte tare”. 

Consumul regulat de cafea are deopotrivă efecte pozitive şi negative asupra sănătăţii. Printre efectele benefice amintim: riscul redus de Alzheimer şi demenţă; incindenţa mai mică a bolilor vezicii biliare; riscul redus al bolii Parkinson; performanţe cognitive crescute (o memorie mai bună); antidiabetic; riscul redus de ciroză hepatică; risc redus de cancer oral, de esofag şi faringian; riscul redus al bolilor cardiovasculare; cafeaua este laxativă şi diuretică; antioxidant – reduce deteriorarea celulelor; reduce formarea plăcii dentare; reduce riscul de gută.

Printre riscurile consumului de cafea, cercetătorii semnalează:  dependenţa de cafea;  probleme gastrointestinale; modificări ale somnului, agitaţie, nervozitate; creşterea colesterolului; creşterea riscului de hipertensiune arterială; anemie; riscul de boli coronariene; risc crescut de acnee. În cazul gravidelor, consumul excesiv de cafea poate afecta negativ fătul, ducând până la decesul acestuia.

(Mai multe detalii despre efectele consumului de cafea găsiţi aici: http://www.umfcv.ro/efectele-consumului-de-cafea-asupra-sanatatiihttp://www.umfcv.ro/efectele-consumului-de-cafea-asupra-sanatatii.)

Alte studii au relevat faptul că efectele pe care cofeina le are asupra copiilor şi adolescenţilor sunt de scădere a ritmului cardiac şi de creştere a tensiunii arteriale. S-a dovedit ştiinţific că ea influenţează în mod diferit corpul uman, în funcţie de sex, după pubertate, când consumul de cafea de obicei creşte, şi că influenţa asupra organismului variază, la fete, şi în funcţie de ciclul menstrual.