luni, 4 mai 2020

Baia Mare Mai Dulce - comenzi online - livrare la domiciliu - cofetarie - prajituri - tort - dulciuri

Cofetaria Baia Mare Mai Dulce - Maramures

sâmbătă, 11 aprilie 2020

cumparaturi online, transport gratuit la domiciliu Non Stop Baia Mare


Comenzi online si livrare la domiciliu Non Stop Baia Mare : produse alimentare, nealimentare, bauturi alcoolice si racoritoare. Livrare la domiciliu, transport gratuit in Baia Mare

miercuri, 26 februarie 2020

2019 – Anul cărții în România

Câți dintre elevi, dar mai ales câți dintre profesori știu că există o lege care declară 2019 ca fiind Anul cărții în România? Desigur, faptul că Parlamentul a votat o lege în acest sens nu înseamnă, practic nimic. Sau, mai exact, nu înseamnă nimic dacă nu duce la consecințe.
Cifrele care arată frecvența analfabetismului funcțional printre absolvenții învățământului obligatoriu din România sunt dezastruoase, la fel și cele care arată cât de mult citesc românii sau cât de des vizitează librăriile și bibliotecile. Pentru a le afla, vă recomand să citiți articolul lui Marius Chivu din Dilema Veche (https://dilemaveche.ro/sectiune/carte/articol/in-anul-cartii-romania-nu-lectureaza-nimic?fbclid=IwAR29YKDC4VPcckNUBtqOPKGy4CnX2zzgM4NIFoI8FC9UmJXBNpezKmYTkhA )

Eu nu sunt întrutotul de acord că părerea autorului articolului, totuși.
De  ce ar trebui să se implice statul român în anumite activități de promovare a lecturii, cum ar fi invitarea unor scriitori în fața claselor de elevi? De ce nu pot face asta profesorii de limba română?
În Baia Mare, spre exemplu, trăiesc o mulțime de scriitori, unii dintre ei membri ai Uniunii Scriitorilor, alții nu, care ar putea participa la întâlniri cu elevii. Eu cred că ambele părți ar fi încântate de o asemenea experiență.
Din câte știu, doar două sunt profesoarele din oraș care au avut, anul acesta, o asemenea inițiativă: Daniela Sitar Tăut și Monica D. Cândea, de la Colegiul „Vasile Lucaciu”, respectiv de la Colegiul “Eminescu”. Am văzut înregistrări video și relatări scrise de la astfel de întâlniri. Țin minte că la una fusese invitat prozatorul MarianIlea, iar la o alta, poeții Gheorghe Pârja și Gheorghe Mihai Bârlea. Elevii au avut ocazia să adreseze întrebări, iar ulterior, Daniela Sitar-Tăut i-a îndemnat să își exprime părerea sinceră despre întâlnirea cu scriitorii.
Și nu au fost doar păreri pozitive, să știți. Dar e foarte bine că elevilor li s-a dat libertatea de a se exprima sincer, de a spune ce le-a plăcut și ce nu.
Ei trebuie să învețe că nu este o rușine să spui ce crezi și că nu trebuie să te temi să spui ce gândești, dacă o faci într-un mod civilizat.

Asfel de întâlniri între elevi și scriitori am mai văzut la Iași, la Alecart.
Acolo, în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT), am avut ocazia să stauprintre cei mai inteligenți și culți elevi pe care mi-a fost dat să îi întâlnesc vreodată.

Felul în care ei au primit scriitori de mare valoare ai României, felul în care au vorbit liber despre cărțile lor, întrebările pe care li le-au adresat, m-au lăsat cu gura căscată și mi-au dat încredere în tineretul României.

Asta, chiar dacă îmi dau seama perfect că ei reprezintă doar elita, nu marea masă a elevilor din ziua de azi.

-----------------------
Publicitate
-----------------------
editura Cartemma
editura Elefantul Meu - carti personalizate pentru copii

miercuri, 28 august 2019

De 1 și 8 Martie nu contează doar gestul

Se apropie zilele de 1 și 8 Martie, pe care domnișoarele le așteaptă cu înfrigurare. Este momentul să afle cine se gândește cu drag la ele, cine este un gentleman și cine este doar un țărănoi detestabil. Băieții pot profita de aceste momente pentru a se apropia de fata pe care o plac sau, pur și simplu, pentru a deveni mai populari în rândul colegelor.

Foarte important, însă, este ce anume dăruiți. Nu e suficient să cumpărați mărțișoare chinezești de 50 de bani. Ele vor impresiona exact atât cât le este prețul. Pentru a cumpăra mărțișoare de bun gust, create de artiști, va trebui să treceți pragul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare între 26 februarie și 2 martie. Veți găsi acolo o gamă variată de mărțișoare și alte accesorii apreciate de femei, la prețuri variabile. Chiar dacă nu vă pricepeți la artă, e important faptul că la Târgul „Mărțișor cu dor” nu puteți da greș. Obiectele expuse sunt selectate cu mare grijă, astfel încât kitsch-ul este exclus din start.

Impresia va fi pe măsură. Fetele vor aprecia bunul-gust și efortul, iar făcând o comparație între toate mărțișoarele primite de la colegi, în mod clar cele de la Târgul „Mărțișor cu dor” vor ieși în evidență. Și, pentru că nicio fată nu poate purta toate mărțișoarele pe care le primește, colegele tale vor alege să poarte mărțișoarele pe care li le-ai dăruit tu.

Târgul despre care vorbesc se organizează la bibliotecă de 11 ani. El promovează artiști locali și invitați din țară, selectați foarte riguros de artista ceramistă Ileana Danci-Horoba, inițiatoarea și organizatoarea târgului. Evenimentul are un dublu scop: de a oferi artiștilor un loc unde să își poată expune creațiile de mici dimensiuni, dar și de a forma gustul publicului. Dacă nu le oferi oamenilor decât chinezării, ei vor ajunge să creadă că acele produse sunt frumoase, pentru că nu vor avea un termen de comparație. De altfel, după cum știți, în perioada februarie-martie orașul este plin de tarabe unde poți găsi tot felul de produse ieftine și de proastă calitate, care nu au nimic de a face cu tradiția românească a mărțișorului. În schimb, dacă le oferi oamenilor o alternativă, constând în obiecte frumoase, lucrate cu gust și cu migală de mâinile unor artiști, ei vor ajunge să își dea seama că acestea sunt superioare și vor fi de acord să plătească un leu mai mult pentru a le achiziționa. Căci, până la urmă, nu contează doar gestul. Nu e important doar să facem un dar, ci și să știm să alegem acel dar, să facem un efort pentru a-l obține, pentru a dovedi că într-adevăr ținem la persoana căreia îi este destinat.

duminică, 21 iulie 2019

Vacanța, timpul descoperirii de sine

Se apropie vacanța de vară. O lungă perioadă de relaxare. Am spus lungă? Nici vorbă. Vacanțele se dovedesc întotdeauna a fi mult prea scurte.

Unii dintre voi veți merge în concedii cu părinții. Prin țări străine, să vizitați castele și orașe istorice, sau în țară, la munte ori la mare. Restul timpului vi-l veți petrece pe-acasă. Prin mall-uri. Sau cu ochii în telefon.

Încercați, mai bine, să colecționați amintiri. Ele vă vor ține de cald mai târziu. Postările de pe Facebook sau Instagram nu rămân în memorie. Nici sucurile băute la mall. Concediile departe, da. Dar ele nu țin o veșnicie.

Dacă aș fi în locul vostru, la vârsta voastră, aș profita de timpul liber pentru a-mi descoperi pasiuni. Pentru a ma descoperi, cu alte cuvinte. Pentru a afla despre mine lucruri pe care încă nu le știu. Da, este foarte posibil acest lucru. Eu am aflat la aproape 40 de ani că am un talent în a pregăti dulciuri. Credeam că nu voi petrece niciodată în bucătărie un timp mai lung decât acela necesar pentru a-mi prepara un sandwich. Dar știam, încă din adolescență, că îmi place să citesc. Tot în adolescență m-am îndrăgostit de multe dintre trupele rock care îmi plac și acum. Și tot atunci am știut că îmi voi ocupa viața cu scrisul.

Pentru că adolescența este, prin definiție, vârsta descoperirii de sine. Este perioada în care învățăm să fim independenți. În care ni se conturează cel mai bine personalitatea. Și în care trebuie să ne hotărâm încotro ne vom îndrepta după ce vom fi absolvit liceul.

Este posibil ca, pe viitor, viața voastră să se dovedească a fi diferită față de cum v-o imaginați acum. Este posibil să fiți dezamăgiți de oamenii din jurul vostru. Este posibil să pierdeți prieteni și să câștigați alții. Este posibil ca, în diferite momente ale vieții, să vă simțiți singuri.

Dar ceea ce este important e ca singurătatea să nu te sperie. Să te împaci cu ea. Iar pentru asta e nevoie ca tu să fii propriul tău prieten. E nevoie ca tu să te fi descoperit deja. Să îți cunoști nevoile, să ai pasiuni care să te captiveze și care să te țină ocupat. Un om căruia îi place să citească nu se va plictisi niciodată, atâta timp cât va avea cărți la îndemână. Un om căruia îi place să scrie va ști mereu cum să își ocupe timpul. Dar, desigur, sunt atâtea și atâtea activități care vă pot deveni hobby-uri. Fie că este vorba despre un sport, despre dans, despre pictură sau modelaj, despre aeromodelism sau planorism, despre călătorii sau cățărări, despre gătit sau orice altceva.

Profitați de timpul liber și aflați-vă calea.

miercuri, 12 iunie 2019

Hărțuirea stradală contravine legii

De câte ori nu ne-am ales cu aluzii sau comentarii obscene atunci când ne plimbam pe stradă? E ceva atât de frecvent, încât ne-am obișnuit să nu mai băgăm în seamă astfel de bărbați. Există, însă, și situații peste care nu putem trece atât de ușor. Bărbați care ne urmăresc pe stradă, făcându-ne să ne fie teamă și să o luăm la fugă. Grupuri de băieți care ne agresează, inclusiv prin atingeri. Bărbați care, printre blocurile din cartiere, se exhibă în fața femeilor.

Acestea sunt mai mult decât niște situații neplăcute. Sunt fapte de hărțuire stradală,  reglementată prin Legea nr. 232/2018, care modifică Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Dacă hărţuirea sexuală era reglementată în codul penal, cu definiri destul de restrictive şi aplicabile doar în cadrul relaţiilor de muncă, hărţuirii stradale îi lipsea un cadru legislativ. Art. 37, alin. 1, din noua lege are următorul cuprins: „Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracţiune”, orice comportament de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică.

De cele mai multe ori, când suntem agresate pe stradă, preferăm să trecem cu vederea. Să nu răspundem, pentru a nu-l întărâta și mai tare pe agresor. Pentru a nu-l determina să treacă la violența fizică. Dar există și astfel de cazuri. Violența fizică nu poate fi justificată prin nimic. Nici măcar prin îmbrăcămintea victimei. O femeie, la fel ca un bărbat, are dreptul să se îmbrace cum îi place. Asta nu înseamnă că dorește să fie agresată sau violată. „Am fost provocat” nu este o scuză.

Ceea ce este trist la noi, în România, este că de multe ori victimele nu sunt ajutate. Dacă, mergând prin oraș, vedem că lângă noi este agresată o fată sau o femeie, preferăm să ne prefacem că nu vedem. Nu intervenim, de frică să nu devenim noi înșine victime, sau pentru că, de fapt, suntem de acord cu agresorul. Căci, dacă victima se întâmplă să poarte o fustă mini sau un decolteu adânc, îi atribuim ei toată vina. Asta, pentru că încă facem parte dintr-o societate patriarhală. Drepturile femeilor sunt, de multe ori, niște mofturi pentru noi. Sau niște exagerări. Și o astfel de mentalitate au nu doar bărbații, ci, de multe ori, chiar femeile.